Povești (ne)inventate despre obiecte reale | Expoziție MNLR în București Mall Vitan

Nouăsprezece autori români au fost invitați de Muzeul Național al Literaturii Române să scrie un text de ficțiune/non-ficțiune pornind de la unul dintre obiectele expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8.

Un coupe-papier pentru desfacerea corespondenței, o ladă de zestre, un aparat de fotografiat, un volum de poezie cu amprente digitale, sculpturi în lemn, obiecte steampunk, un sfeșnic cu cristale, saboți japonezi, o listă de adrese din Egipt – acestea sunt tot atâtea pretexte pentru scriitorii care au acceptat invitația noastră de a pătrunde pe poarta ficțiunii sau a eseului: Radu Aldulescu, Adriana Babeți, Ruxandra Cesereanu, Florin Iaru, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Carmen Mușat, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Cosmin Perța, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Andreea Răsuceanu, Doina Ruști, Liviu G. Stan, Moni Stănilă, Robert Șerban, Cristian Teodorescu, Miruna Vlada.

Expoziția, organizată cu sprijinul București Mall Vitan și în parteneriat cu Centrul pentru Tineret al Municipiului București, va putea fi vizitată zilnic, în perioada 19 – 31 mai 2021, în centrul comercial din Calea Vitan 55-59.

Echipa proiectului expozițional: Antoanella Bănciulescu, Andra Ispas, Alina Niculescu, Eugenia Oprescu, Oana Oros, Gabriela Toma

Redactor: Luana Stroe

Relații Publice: Andreea Balaban, Loreta Popa

Fotografii: Dan Vatamaniuc

Creație grafică: Cristina Milca

Multimedia: Daniel Paul Ciobanu

Proiect al echipei Programe, realizat cu sprijinul departamentului Patrimoniu al MNLR.

Pentru detalii, sunați la 0736598451 (WhatsApp) sau scrieți un mesaj la programe@mnlr.ro (Gabriela Toma).

***

Radu Aldulescu (n. 1954) este autorul unor romane de referință ale literaturii contemporane, între care, Sonata pentru acordeon (1993), Amantul Colivăresei (1995), Îngerul încălecat (1996), Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (1997), Cronicile genocidului (2012). A fost recompensat cu numeroase premii, printre care cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei, 2017 și Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, pentru scenariul filmului Terminus Paradis (regia Lucian Pintilie),1999.

Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, profesor asociat la Universitatea din Bucureşti, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont. A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (1998). Dintre volumele publicate: Femeia în roşu (1990, împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu, carte ajunsă la cea de-a şasea ediţie şi inclusă în manualele de literatură pentru liceu); Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997); Dilemele Europei Centrale (1998); Arahne şi pînza (2002); Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004); Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Université de Paris IV – Sorbonne, 2007); Amazoanele. O poveste (2013). În prezent pregăteşte pentru editura Polirom Dicţionarul romanului central-european din secolul XX, al cărui coordonator este.

Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare, eseistă. Este profesor la Departamentul de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză, scenariu de film (2002-2018). Este redactor-șef la revista de cultura Steaua. A publicat 9 cărți de poezie, cea mai recentă fiind poemul-manifest Scrisoare către un prieten și înapoi către țară (2018). Ca prozatoare, a publicat 7 cărți de proză scurtă și romane, cea mai recentă fiind romanul-frescă Un singur cer deasupra lor (2013, 2015). A scris cărți experimentale de poezie alături de Andrei Codrescu (Submarinul iertat, 2007, 2017) și Marius Conkan (Ținutul Celălalt, 2011). Cărțile ei de poezie au fost traduse în engleză (patru cărți), italiană (două cărți), maghiară (o carte), franceză (două cărți). De asemenea, romanul Angelus (2010) i-a fost tradus în limbile engleză și bulgară. A publicat 8 cărți de eseu.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954, în București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația Cotidianul. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista Luminița. Devine membru al „Cenaclului de luni” din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său Cântece de trecut strada se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului Aer cu diamante. Personaj emblematic al generației anilor ’80 bucureștene. Opere (selecție) – Cântece de trecut strada (1981), Aer cu diamante (1982), La cea mai înaltă ficțiune (1984), Înnebunesc și-mi pare rău (1990), Poeme alese (2002), Fraier de București (2011), Povestiri cu final schimbat (2013). 

Ioana Ieronim este autoarea mai multor volume de poezie, printre care poezie narativă în: Triumful Paparudei (ediții multiple, inclusiv la Bloodaxe – Anglia și în Germania); Egloga  (ediție 2020 în SUA, sub titlul Lavinia and Her Daughters. A Carpathian Elegy). Titluri de lirice: Când strugurii se prefac în vin (Cartea Românească); Trecere petrecere și Portrete, autoportrete (Tracus Arte). Cifre în delir. Casa Poporului (colaj și versuri, bilingv, Editura Vremea; dublă ediție ilustrată, Liternet). Volum de teatru, Liber la Casino (Tracus Arte). Online: Cămășile (teatru); Silabe omnivore (versuri), Liternet; Ariadne’s Veil. A participat la spectacole multimedia în România și SUA. Poezie publicată în țări europene și Turcia, Israel, America. Studii despre teatrul balcanic și israelian și eseuri în reviste românești și străine. Traduceri de poezie și de teatru, de la Shakespeare la Arthur Miller și Tony Kushner. A fost redactor pentru enciclopedii străine până în 1990, apoi ziarist cultural, atașat cultural al României la Washington (1992-1996), director de program Fulbright la București.

Nora Iuga (4 ianuarie 1931, Bucureşti; numele la naştere: Eleonora), poetă, prozatoare şi traducătoare. Debutul editorial, în 1968, cu Vina nu e a mea. Al doilea volum, Captivitatea cercului (1970), este scos din circulaţie la doar câteva săptămâni de la apariţie ca urmare a unei decizii venite de la Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Va avea interdicţie de publicare timp de opt ani, până în 1978. A fost de patru ori distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1980, pentru volumul Opinii despre durere; în 1994, pentru romanul Săpunul lui Leopold Bloom; în 1998, pentru traducerea romanului lui Günter Grass, Toba de tinichea; şi în 2000, pentru Sexagenara şi tânărul. A primit, între altele, Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, în 2007, pentru contribuţia la promovarea literaturii germane.

În intervalul mai 2009 – mai 2010, a beneficiat de o bursă DAAD (Deutscher Akademischer Austausch Dienst) – cea mai importantă bursă acordată de statul german unui scriitor străin. Mai multe dintre cărţile autoarei au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Spania, Bulgaria şi Slovenia. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club.

Carmen Mușat este profesor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti şi redactor-şef al revistei „Observator cultural” (din 2000). A publicat volumele: Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte ficţiuni teoretice (1998), Romanul românesc interbelic (ed. I, 1998; ed. a II-a, 2004), Strategiile subversiunii. Descriere şi naraţiune în proza postmodernă românească (ed. I, 2002; ed. a II-a, 2008), Canonul şi Tarotul (2006), Lucian Raicu: dincolo de literatură (2009), Frumoasa necunoscută. Literatura şi paradoxurile teoriei (2017).  Din 2014, îngrijeşte volumele din seria de autor „Gheorghe Crăciun”, publicate de Cartea Românească şi Polirom.

Ioana Nicolaie s-a născut în Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. A publicat mai multe volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cerul din burtă, Cenotaf, Autoimun – desemnat de către USR „Cartea Anului“  2013), antologia Lomografii, romane (O pasăre pe sârmă, Pelinul negru – finalist la opt premii literare, câștigător al Premiului pentru proză decernat în 2017 de Revista Ateneu; desemnat Cartea Anului în 2018 de către „Cititorul știe mai bine“, Cartea Reghinei, Tot înainte) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii, Ferbonia, Vertijia și Călătoria lui Medilo). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a apărut în germană (2008), Cerul din burtă a fost publicat în suedeză (2013), în bulgară (2014) și în germană (2018), iar O pasăre pe sîrmă s-a tradus în sârbă. Autoimun a apărut în bulgară în 2016. A fost inclusă în douăzeci de volume colective românești (Ferestre 98, 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Intelectuali la cratiță, Cartea simțurilor, Bucureștiul meu, Scriitori la poliție etc.) și în numeroase reviste și antologii străine (Poésie 2003: Roumanie, territoire d’Orphée, New European Poets, An Anthology of Contemporary Romanian Poetry etc.). A fost invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România. 

Ioana Pârvulescu, scriitoare și profesor la Facultatea de Litere din București, este preocupată de epocile trecute, pe care le-a reconstruit în detaliu, atât în romane, cât și în eseuri. Cel mai recent roman publicat este Prevestirea (Editura Humanitas, 2020). 

Cosmin Perța (n. 1982, Maramureș)  este un eseist, poet și prozator român. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând titlul de doctor cu o lucrare referitoare la literatura fantastică europeană. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 15 limbi, iar cel mai recent roman al său este în curs de traducere integrală în patru țări. În prezent este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București. 

Marta Petreu (nume oficial: Rodica Marta Vartic; nume la naștere: Crișan; n. 1955, comuna Jucu, județul Cluj, Transilvania, din părinți țărani) este scriitor și profesor. S-a format în ambianța intelectual-morală a revistei studențești trilingve (română, maghiară, germană) Echinox de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 1990, conduce revista lunară de literatură și filosofie Apostrof. Este profesor de Istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A publicat zece volume de poezie (printre care Aduceți verbele, Poeme nerușinate, Cartea mîniei, Apocalipsa după Marta, Asta nu este viața mea), două romane (Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului; Supa de la miezul nopții), șaisprezece volume de studii de filosofie și cultură românească ori de eseuri, două volume de interviuri cu personalități ale vieții noastre intelectuale, mai multe cărți tematice gîndite și alcătuite de ea, precum și ediții de carte filosofică și literară îngrijite și prefațate de ea ș.a.m.d. Mai multe volume ale ei, de poezie, de studii filosofice, precum și romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, i-au fost traduse în Franța, Italia, SUA, Serbia, Ungaria, Elveția, Spania.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureş. Printre cărţile publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi din Republica Moldova; Porcec, CR, 1996; Pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; Unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiință şi Artă din București; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş / 2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iaşi, Un somn pe scaunul electric, Editurile Tracus Arte și Charmides, 2020. În alte ţări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Franța, 2010; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011; El Ieud sin salida și No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011; Nem mertem kiáltani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012; Ieud bez wyjścia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013; Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mureşan i Ioan Es. Pop, AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016; Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016; Адът без изход (Adat be izhod), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016; Mundos lívidos, Editura Pen Press, New York, 2020 (în limba spaniolă). A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor „Niram Art” de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul „Ciampi Valigie Rosse”, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi. În octombrie 2019, a câștigat Marele Premiu „Cununa de Lauri” de la Alicante (Spania), la ediția a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România.

Andreea Răsuceanu este prozatoare și critic literar. A început ca autoare a mai multor studii de geocritică, toate nominalizate și premiate. Prima ei carte, Cele două Mântulese, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009 și a fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România și la Marile Premii Prometheus. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, care a fost nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România, la premiile revistei Observator cultural și care i-a adus  premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori. Volumul Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (Editura Humanitas, 2016) a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural. În 2019 a apărut Dicționar de locuri literare bucureștene (Humanitas), scris împreună cu Corina Ciocârlie, pentru care a primit Premiul AgențiadeCarte.ro. În 2018 a publicat romanul O formă de viață necunoscută (Humanitas), pentru care a primit Premiul pentru proză al revistei Ateneu și premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România, și care a fost nominalizat la toate premiile literare românești: Premiile „Sofia Nădejde”, Premiile revistei Observator cultural, Gala Premiilor Radio România Cultural, Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași” (lista scurtă), Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România etc. A fost selectat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franța). Romanul este în curs de traducere integrală în limbile franceză și turcă. Despre cel mai nou roman al ei, Vântul, duhul, suflarea (Polirom, 2020), s-a spus că o aduce ”în prima linie a prozei contemporane” (Paul Cernat).

Este coautor al volumelor Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2, (Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (Editura Peter Pan, 2015), Cum să fii fericit în România (Humanitas, 2017), In the Mood for Love (Paralela 45, 2019). A editat volumul 16 prozatori de azi.lit (Humanitas, 2018).  Din vara lui 2017 coordonează colecția de literatură română contemporană a editurii Humanitas.

Doina Ruști a scris  trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar și alte romane de succes, cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008), Lizoanca (2009), Zogru (2006), Omulețul roșu (2004) s.a. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020). Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze laudative în numeroase publicații internaționale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

Liviu G. Stan este prozator și jurnalist (n. 8 martie, 1987). A publicat romanele Sânge de pasăre pe haine (2014), Casele vor uita (2016), Filip Manakis: o poveste europeană (2019) și Salamandre (2021). Naturalețea epică și originalitatea construcției sunt două dintre calitățile prozei sale. Are și un volum de versuri Yima, (2008), dar și o bogată activitate de jurnalist cultural.

Moni Stănilă (1978, Colonia fabricii, Timiș) a studiat teologie și litere și a susținut un master la disciplina Spiritualitate ortodoxă. Organizează, împreună cu Alexandru Vakulovski, cenaclul Republica al Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu. A publicat cinci cărți de poezie. A mai publicat trei romane și un roman pentru adolescenți. Poeme de ale sale au fost traduse în mai multe limbi.

Robert Şerban (n. 1970) este scriitor și jurnalist. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design şi al Facultăţii de Construcţii, ambele din Timișoara, oraș în care trăiește. Este președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Realizator și moderator al emisiunii culturale Piper pe limbă, difuzată de TVR Timișoara și TVR 3, redactor al revistei literare Orizont.

A publicat peste 20 cărți de beletristică, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare. Poeziile i-au apărut în antologii, publicații ori volume proprii în limbile germană, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucraineană, idiș, portugheză etc.

A participat la festivaluri internaționale de literatură și a susținut lecturi publice din creația sa în Serbia, Germania, Elveția, Austria, Ungaria, Israel, Polonia, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca, China.

Cristian Teodorescu s-a născut la 10 decembrie 1954, la Medgidia. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1980. Debutează în 1981 cu o povestire în revista Tribuna, iar editorial, în antologia Desant 83, Editura Cartea Românească (1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, Editura Cartea Românească, care ii aduce Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul UTC și Premiul Fundației „Liviu Rebreanu”. În 1988 publică romanul Tainele inimei, Editura Cartea Românească, premiat de Academia Română în 1990. În 1991, publică Faust, repovestit băieților mei, Petre și Matei, Editura Alex. Volumul de proză scurtă, Povestiri din lumea nouă (1996), Editura RAO, primește Premiul USR. Urmează alte două volume de povestiri, Îngerul de la benzinărie, în 2002, Editura Paralela 45, Maestrul de lumini și alte povestiri, 2004, Ed. Curtea Veche. In 2005, reeditează Tainele inimei la Editura Cartea Românească. Urmează romanele Medgidia, orașul de apoi, Editura Cartea Românească (2009), Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui, Editura Cartea Românească (2015), Cartea pisicii, Editura Polirom (2017), București, marea speranță, Editura Polirom (2019). Traduceri ale povestirilor sale au apărut în antologii de proză scurtă din Olanda, Rusia, Franța si Statele Unite. Romanul Medgidia, orașul de apoi a fost tradus în Polonia, Ungaria, Muntenegru, iar Cartea Pisicii, a apărut și în Polonia.

Miruna Vlada este pseudonimul literar al Mirunei Butnaru-Troncotă. Este scriitoare și în prezent lucrează ca lector specializat în studii europene și balcanice la SNSPA. A publicat trei volume de poezii (Poemextrauterine – 2004, Pauza dintre vene – 2007, Bosnia. Partaj – 2014) care au luat premii importante, iar cel mai recent volum este Prematur (2021) la Editura Cartier. Selecții din poemele ei au fost traduse în 12 limbi. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Mai multe pe http://www.mirunavlada.com.