„Seara performance”

Sâmbătă, 20 septembrie 2025, la ora 18.00, Sala Mare de la ARCUB – Hanul Gabroveni a devenit epicentrul unei experiențe poetice multisenzoriale, grație unuia dintre cele mai așteptate evenimente ale Festivalului Internațional de Poezie București: „Seara performance”. Reunind artiști din România, Finlanda, Iran, Danemarca și Spania, acest moment a fost mai mult decât un spectacol – a fost o demonstrație a modului în care poezia contemporană iese din pagină, se îmbracă în sunet, mișcare, gest, privire și devine act viu, irepetabil.

Sub moderarea atentă a lui Peter Sragher, cunoscut poet, traducător și promotor al dialogului cultural, publicul a asistat la o serie de performance-uri care au traversat granițe lingvistice, culturale și estetice.

Evenimentul a debutat cu duetul Sorin Despot & Tiberiu Neacșu, în care poezia s-a contopit cu linia profundă a chitarei bas. Vocea intensă a lui Despot, poet experimental, s-a suprapus peste armonii grave și tensionate, generând o stare hipnotică. A fost o poezie viscerală, din care nu lipsea ironia, dar nici fragilitatea.

Mugur Grosu, binecunoscut pentru performance-urile sale sincretice, a continuat seara cu un act poetic în care vocea, imaginea și gestul au fuzionat. Grosu nu recită – el incantează, transmută poezia într-un fel de ritual urban care tulbură și fascinează deopotrivă.

Un moment de rafinament și întâlnire culturală profundă a fost duetul dintre Ligia Keșișian și Sara Eslami, interpretă iraniană de tar (instrument tradițional persan). Poezia Ligiei, delicată și introspectivă, s-a întâlnit cu acordurile subtile ale tarului, creând o punte poetică între lumi aparent îndepărtate, dar unite de aceeași dorință de expresie autentică.

Jyrki Kiiskinen, poet și eseist finlandez, a adus în scenă o poezie nordică, meditativă, cu o respirație largă și o intensitate tăcută. A fost un contrapunct binevenit între momentele de forță și cele de liniște profundă.

Daniela Băbu, Florentin Popa, Livia Ștefan și Răzvan Țupa au reprezentat, fiecare în stil propriu, direcțiile variate ale poeziei performative românești de azi. De la energia postpunk a lui Popa la lirismul tăios al Liviei Ștefan, de la precizia conceptuală a Danielei Băbu la metapoezia interactivă a lui Răzvan Țupa – s-a putut observa o diversitate sănătoasă de voci, teme și stiluri, dar toate animate de convingerea că poezia trebuie trăită, nu doar citită.

Finalul serii a fost marcat de un moment special: colaborarea dintre Peter Wessel – poet și performer trilingv, stabilit între Danemarca și Spania – și Mihai Iordache, renumit saxofonist și compozitor de jazz. Între poezia poliglotă a lui Wessel și improvizațiile libere ale saxofonului s-a creat o adevărată alchimie sonoră. Nu a fost doar un final de spectacol, ci o eliberare – o ieșire din timp în care cuvântul s-a dizolvat în muzică.

„Seara performance” a fost, în esență, o celebrare a diversității și a fluidității formelor poetice contemporane. A demonstrat că poezia nu mai este (doar) o artă a tăcerii și a solitudinii, ci poate fi spectacol, dialog, interacțiune, revoltă, joc, dans, zgomot sau meditație colectivă.

Evenimentul, organizat cu sprijinul ARCUB, a fost o mostră de cosmopolitism cultural autentic – nu doar prin prezența invitaților internaționali, ci prin modul în care fiecare moment a spus, pe limba sa, același lucru: poezia e vie. Și e peste tot.

Credit foto, filmare și montaj: Alex Ursu