SoNoRo Talks la Muzeul Național al Literaturii Române, în cadrul ediției nr. 19 a Festivalului SoNoRo – Ex libris

Festivalul SoNoRo și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la SoNoRo Talks – sâmbătă, 9 noiembrie 2024, ora 11.00 –, un eveniment din cadrul ediției nr. 19 a Festivalului SoNoRo – Ex-libris, organizat în colaborare cu Editura Humanitas. Publicul va asista la o discuție despre intersecțiile dintre muzică și literatură, un dialog ce va avea loc între scriitorul Vlad Zografi și muzicianul Răzvan Popovici, directorul executiv al festivalului.

Proiectul SoNoRo Talks a fost inițiat în ediția de anul trecut a Festivalului SoNoRo, cu scopul de a favoriza discuții fertile despre muzică și legătura acesteia cu celelalte arte. Ediția din acest an a Festivalului SoNoRo are ca sursă de inspirație arta ex-libris-ului și cărțile, programul fiecărui concert fiind în strânsă legătură cu una dintre marile cărți ale literaturii universale. Publicul va descoperi titluri precum „Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov; „Parfumul”, de Patrick Süskind; „Eseu despre orbire”, de José Saramago; „Spre far”, de Virginia Woolf; „Viața e în altă parte”, de Milan Kundera; „Walden sau viața în pădure”, de Henry David Thoreau; „Portret al artistului la tinerețe”, de James Joyce; „Cei trei muschetari”, de Alexandre Dumas; „Jocul cu mărgele de sticlă”, de Hermann Hesse și „Un veac de singurătate” și „Dragostea în vremea holerei”, de Gabriel García Márquez.

Un scurt istoric al ex librisului
Ex-libris-ul a apărut în ultimul sfert al secolului al XV-lea, fiind inspirat de practicile medievale de a include portrete sau alte simboluri care indicau proprietatea în cărțile de rugăciuni.
Un ex-libris are rolul de a rămâne în memoria umanității, de a transcende timpul odată ce proprietarul său părăsește această lume și cărțile îi supraviețuiesc. Ex-libris-urile au fost mici opere de artă care conțineau scuturi heraldice, portrete, simboluri, devize sau citate, profesia proprietarului și chiar teme erotice. Acestui mic însemn i-au fost dedicate cluburi și societăți. A avut o funcție artistică, dar și socială, documentând evenimente care au marcat istoria omenirii, un exemplu în acest sens fiind un ex-libris în contextul Primului Război Mondial; comandat în 1914, acesta reprezintă o clădire năruită sub care stă scris: „Aici a fost biblioteca mea”. La un moment dat ex-libris-ul devine chiar o idee de cadou, fiind oferit prietenilor cu ocazia unor evenimente sau în semn de scuze pentru o greșeală. Regina Maria a României a avut un ex-libris creat de Paul Groudhomme în 1922. Acesta îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe deasupra căruia este coroana regală purtată la încoronarea de la Alba Iulia şi care străluceşte ca un soare. În 1988, în cadrul Muzeului „Prima școală românească” din Şcheii Brașovului, doctorul Emil Bologa înfiinţează un muzeu de ex libris (circa 500 de exponate în trei săli), primul de acest gen din ţară.

Despre vorbitori
Vlad Zografi s-a născut la București în 1960. A studiat fizica la Universitatea din București, iar în 1994 a obținut un doctorat în fizică atomică la Universitatea Paris XI. Din 1995 lucrează la Editura Humanitas, unde coordonează seria de știință. În februarie 1990 a debutat în România literară cu o povestire, fiind prezentat de criticul literar Nicolae Manolescu. După publicarea a două volume de proză (Genunchiul stâng sau genunchiul drept – 1993 și Omul nou – 1994), a scris piese de teatru. Petru a fost pusă în scenă la Teatrul Bulandra în 1997, fiind prima piesă a unui autor român jucată acolo după 1989. Spectacolul cu Petru (în regia Cătălinei Buzoianu) a fost invitat în 1998 la Bienala de la Bonn și a fost de asemenea jucat în Suedia, Italia și Ungaria. Alte piese au fost puse în scenă la teatre importante din România (Teatrul Naţional, Teatrul Mic, Teatrul din Cluj). Trei dintre volumele sale de teatru (Isabela, dragostea mea, Viitorul e maculatură și America şi acustica) au primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie. Piesele Oedip la Delphi, Petru și Sărută-mă! au apărut în traducere engleză și franceză. În 2011 a publicat eseul Infinitul dinăuntru. S-a întors apoi la proză, publicând în 2016 romanul Efectele secundare ale vieții, care a primit Premiul Liceenilor acordat de revista Observator Cultural și a fost tradus în cehă și sârbă. În 2018 a publicat romanul Șapte Octombrie, iar în 2021 romanul Supraviețuire.

Răzvan Popvici s-a născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni şi a început studiul violei cu tatăl său, Mugur Popovici. A studiat la Salzburg, Paris şi Freiburg cu Peter Langgartner, Jean Sulem şi Wolfram Christ. A cântat ca solist în sala Filarmonicii din Köln, Festspielhaus Baden-Baden, Ateneul Român din București, Prinzregententheater din München şi Théâtre des Champs-Elysées din Paris alături de Orchestra de Cameră din Köln, Orchestra de Cameră din Kobe, Orchestra Națională Radio din București, Filarmonica „George Enescu”, Filarmonica Transilvania din Cluj, Chaarts Chamber Artist din Zürich sau Kamerata Kronstadt. A colaborat cu Juliane Banse, Shlomo Mintz, Konstantin Lifschitz, Natalia Gutman, Nobuko Imai, Elena Bashkirova, Radovan Vlatkovic, Daishin Kashimoto, Olli Mustonen, Gilles Apap, Frans Helmerson, Mihaela Martin, Ilya Gringolts, Vladimir Mendelssohn, Louis Lortie, Giovani Sollima şi Thomas Demenga. Este invitat regulat la festivaluri din întreaga lume, cum ar fi: Lucerne Festival, Wiener Festwochen, Kuhmo Festival, Schwetzinger Festspiele, Spoleto Festival, Mintz Festival Tucumán, Ferrarra Musica, Rolandseck Festival, Boswil Musiksommer, Mittelfest Cividale, Festival Academy Budapest şi Kobe Music Festival.Printre sălile în care a cântat se numără Carnegie Hall din New York, Musashino Hall din Tokio, Concertgebouw Amsterdam, Konzerthaus şi Musikverein din Viena, South Bank și Wigmore Hall din Londra, YMCA din Ierusalim sau Bozar din Bruxelles. Concertează în mediul internațional ca membru al Ansamblului Raro și este profesor de violă la Conservatorul Regal din Anvers.

Accesul la SoNoRo Talks este liber, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervări pe site-ul Eventbook.

*****
Mai multe detalii despre programul concertelor acestei ediții a Festivalului SoNoRo sunt disponibile pe https://festival.sonoro.org/.
Biletele și abonamentele Festivalului SoNoRo pot fi achiziționate din rețeaua Eventbook: https://eventbook.ro/festival/sonoro.
Site: http://www.sonoro.org/
Facebook: https://www.facebook.com/festivalulSoNoRo
Instagram: https://www.instagram.com/sonorofestival/
Youtube: http://bit.ly/SoNoRo_Festival

Festivalul SoNoRo
Înființat în anul 2006, Festivalul SoNoRo a adus muzica de cameră în prim-planul vieții culturale românești și a inclus scena muzicală românească într-o rețea de festivaluri europene de înaltă ținută. Pe lângă parteneriatele tradiționale cu festivaluri din Italia, Letonia, Germania, Anglia, Israel și Japonia, SoNoRo a concertat în unele dintre cele mai renumite săli din lume, cum ar fi Wigmore Hall din Londra, Konzerthaus din Viena, YMCA din Ierusalim și Carnegie Hall din New York.
Platforma culturală SoNoRo include Festivalul SoNoRo (19 ani), SoNoRo Interferențe, programul de burse și workshopuri pentru tineri muzicieni (18 ani), SoNoRo On Tour (12 ani), SoNoRo Arezzo (10 ani), SoNoRo Conac, seria de concerte estivale în clădiri de patrimoniu din România (12 ani), SoNoRo Musikland, festival dedicat patrimoniului și tradițiilor din Transilvania (6 ani).

Festival prezentat de UniCredit Bank

Finanțat de Ministerul Culturii

Sponsori principali: Vodafone, JBL, JTI, Kuhn România, Biofarm

Partener principal: Departamentul pentru Relații Interetnice

Partener exclusiv de mobilitate: KIA

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului local Cluj-Napoca

Sponsori: CINTA Energy, RomCapital Invest, Leroy și asociații, Boema, Clinica Alcor, Aedificium, Everest Ropack, Longshield Investment Group, Taylors, NNDKP, Cumulus, BoConcept, The Decorators

Parteneri: Privileg, Grano, Le Bab, illy, Cărturești, Librăriile Humanitas, Branea.ro, Klarmedia, Vitrina Advertising, LIBRIS, Promobicicleta, Poșta Română, Fundația Calea Victoriei, Teatrul Godot, Palatul Bragadiru, Filarmonica „George Enescu”, The Ark, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Primăria Municipiului București, ARCUB, Expirat, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Teatrul Independent Recul, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Universitatea Babeș-Bolyai, Casino – Centrul de Cultură Urbană, Biserica Evanghelică-Luterană – Biserica Pietati, Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime (Biserica Piariștilor), Casa NUMAÀ, Oberjin Private Club

Parteneri media
RFI România, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Zile și Nopți, Igloo, Zeppelin, Arhitectura, A List Magazine, Ziarul Metropolis, The Institute, Designist.ro, LiterNet.ro, IQads.ro, Promenada-Culturala.ro, CARIERE, Flawless.ro, Aiciastat.ro, Modernism.ro, BookHub, Palindrom.eu, Munteanu, Radio Cluj, The Woman, Monitorul de Cluj, I love Cluj, Via Cluj TV, Ziua de Cluj, Actual de Cluj