Conferința Internațională „Teologie și Literatură”

Marți, 17 octombrie 2023, ora 11.00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din București, strada Nicolae Crețulescu 8, se va desfășura Conferința Internațională „Teologie și Literatură”, care își dorește să abordeze două domenii distincte, dar complementare, aflându-și inclusiv o convergență de ordin semantic, prin sintagma „viață spirituală” sau prin noțiunea de „spiritualitate”, care acoperă atât dimensiunea religioasă a unei colectivități sau a unui individ, cât și dimensiunea culturală a acestora.

Nume importante ale literaturii române au fost legate – mai mult sau mai puțin – de teologie: Ion Creangă (1837-1889), unul dintre cei patru mari clasici din secolul al XIX-lea, a cărui biografie cuprinde și o carieră preoțească; Gala Galaction (1879-1961), inspector bisericesc, preot și autor al primei traduceri integrale a Bibliei (1936), în colaborare cu Vasile Radu; Tudor Arghezi (1880-1967), trecut, în tinerețe, printr-un „stagiu” monahal; Ion Agârbiceanu (1882-1963), sacerdot greco-catolic în parohii rurale din Transilvania; Vasile Voiculescu (1884-1963), ale cărui scrieri sunt tributare și filonului religios; Nichifor Crainic (1889-1972), profesor de teologie și ideolog al ortodoxismului cultural teoretizat și promovat mai cu seamă în paginile revistei Gândirea, a cărei direcție a deținut-o vreme îndelungată; N. Steinhardt (1912-1989), care, în detenția politică traversată în prima jumătate a anilor ʼ60 își va părăsi confesiunea mozaică, spre a se converti la ortodoxie (experiență descrisă în Jurnalul fericirii), iar la senectute se va retrage la mănăstirea Rohia; Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), eminent cărturar care, de asemenea, a ales, la senectute, recluziunea monahală, devenind Maica Benedicta de la Văratec; Valeriu Anania (1921-2011), deținător de înalte ranguri bisericești și autorul unei ediții revizuite (diortosite) a Bibliei (2001); poetul „șaizecist” Ioan Alexandru (1941-2000), autor de referință (și) al liricii creștine; prozatorul „șaptezecist” Vasile Andru (1942-2016), care se va dedica, în postdecembrism, literaturii sapiențiale și tradiției isihasmului ș.a. Câteva repere notorii ale istoriei literare autohtone.

Dar tematici, orizonturi sau motive religioase putem identifica în operele multor autori. În această categorie pot fi situate și scrierile moraliste ale monseniorului Vladimir Ghika (1873-1954), beatificat în 2013.

Conferința urmărește abordarea unei perspective multiconfesionale și, cum preconizează titlul evenimentului, multidisciplinare. Pe scurt, o fuzionare armonioasă între spiritualitatea de natură religioasă și cea cultural-„laică”, un polisemantism care îndeamnă la reflecție într-o actualitate predispusă spre polarizări.

Participă: prof.univ. dr. Roberto Giraldo, pr. prof. dr. Nicolae Brînzea, prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, pr. Vasile Alexandru Barbolovici, prof. univ.dr. Călin-Andrei Mihăilescu (intervenţie din Canada, prin Zoom), prof. univ. dr. Silviu Angelescu, prof.univ.dr. Victor Ivanovici (intervenţie din Grecia, prin Zoom), Dinu Flămând (video), Pr. Dr. Ioan Pintea,  scriitorul, criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară.

Moderator: prof. univ. dr. Ioan Cristescu

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponible.