Glisează meniul stânga/dreapta
8 noiembrie 2021 — Evenimente
Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Teatrul de Comedie, vă invită joi, 11 noiembrie 2021, de la ora 17.00, în Sala Perpessicius a sediului din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, la evenimentul „Scriitori – Actori, Actori – Scriitori” dedicat actorilor-scriitori Mihai Codreanu, Ion Manu, Ștefan Radof și Ion Chelaru.
Actorii Teatrului de Comedie Ana Maria Turcu și Răzvan Krem Alexe vor citi din poeziile lui Mihai Codreanu, Ion Manu și Ștefan Radof, iar Ion Chelaru din propriile versuri. Moderator: Loreta Popa.
Născut la Iași la 25 iulie 1876, Mihai Codreanu a scris sonete, a fost traducător şi dramaturg. Primele poezii le publică în „Lumea ilustrată”, un sonet și o glosă. În 1905 i se confirmă un diagnostic necruțător și începe să-și piardă încetul cu încetul vederea. În 1909 participă alături de alți scriitori la fondarea societății scriitorilor români. Va publica un alt volum în 1903, „Din când în când”, iar în 1914 volumul „Statui”, un ciclu de 99 de sonete. Va primi premiul Academiei Române. Vor urma alte volume precum „Cântecul deșertăciunii” (1921), „Turnul de fildeș” (1929). Mihai Codreanu este cunoscut ca fiind cel mai prolific scriitor român de sonete, acestea întâlnindu-se în volumele „Diafane”, „Statui”, „Cântecul deșertăciunii”, „Turnul din fildeș”, „Statui. Sonete și evadări din sonete”. A murit la 23 octombrie 1957, la Iași.
„Mă numesc Radof Ştefan şi m-am născut la 1 decembrie 1934, în comuna Buftea, judeţul Ilfov, şi sunt fiul lui Ion Radof sau Ioan Radov şi al Mariei Radof, ambii decedaţi”, astfel se prezenta maestrul pe pagina sa de Facebook, unde era foarte activ înainte de dispariția sa la 28 martie 2012. A terminat Şcoala Parohială „Sfântul Iosif” din Bucureşti, a urmat cursul inferior al „Colegiului Naţional Sfântul Sava”. Tatăl său îşi ispăşea pedeapsa de a fi fost negustor la canal, iar la 3 martie 1953 a fost arestat şi Ştefan Radof, tot de Securitate, judecat şi condamnat de Tribunalul Militar teritorial 2 la cinci ani de muncă silnică. Ştefan Radof a fost eliberat în 1958, an în care s-a înscris la Facultatea de Teatru. A debutat pe scenă la 30 de ani. După absolvire a ajuns actor la Piatra-Neamţ, unde a stat numai un an. A reuşit la concursul organizat de Teatrul Nottara şi a venit în Bucureşti. A fost conferențiar la Academia de Teatru și Film (1990-1994) și profesor la Academia de Artă, Universitatea Hyperion (1996 – 2000), activitate din care s-a retras din acuza degradării învățământului de specialitate. A fost poet și membru al Uniunii Scriitorilor, din 1991, al UNITER și al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR). Între anii 1993-1995, a moderat la TVR 1 show-ul „De la egal la egal… Amical!”.
Strălucit actor de teatru şi film, unul dintre marii comici ai României, Ion Manu s-a născut la Botoşani, la data de 12 februarie 1891. Intră la Conservatorul de Artă Dramatică în anul 1910, la clasa prof. Ion Livescu. Debutează în 1915, cu rolul Alioşa, din „Azilul de noapte”, de M. Gorki, în regia lui Paul Gusti. În timpul războiului colindă spitalele cu răniţi alături de George Enescu, de actriţa Mărioara Ventura şi de Constantin Tănase. În aceste preumblări Ion Manu scrie mii de versuri şi cuplete. Dezvăluie un talent valoros, fiind dotat cu o inteligenţă ieşită din comun, devenind în scurt timp unul dintre cei mai buni autori de scenete, proze satirice, piese radiofonice, epigrame. Ion Manu a jucat în numeroase filme precum „Păcală și Tândală” (1925), „Monologul lui Păcală” (1931), „Ziua cumpătării” (1942), „D-ale carnavalului” (1958), „O poveste ca-n basme” (1959), „Darclée” (1961), „Pași spre lună” (1963), „Corigența domnului profesor” (1966). A fost actor al Teatrului Naţional din Iaşi, apoi angajat al Teatrului Naţional Bucureşti. A scris şi a publicat mult, semnând şi cu numeroase pseudonime, de la Aghiuţă la Ioniţă de la Teatru. Timp de un an (1937-1938) a realizat la radio emisiunea „Ora veselă”. S-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 12 martie 1968, la vârsta de 77 de ani.
Ion Chelaru s-a născut la 29 august 1946 și este actor și regizor de teatru, dramaturg și actor de film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1975. A jucat ca actor la Teatrul Național din Iași (1975-1982), Teatrul Bulandra (1984-1988), Teatrul Mic din București (1988-1993) și Teatrul de Comedie din București (din 1994). Printre rolurile interpretate de el sunt Moghilă din „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Andron din „Păsările tinereții noastre” de Ion Druță, Cantemir Vodă din „Drumuri și răscruci” de Paul Everac, Pristanda din „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, Don Alfonso și Arnolf din „Don Juan” de Moliere, Stalin din „Master Class” de D. Pownall, Pampon din „D’ale carnavalului” de Ion Luca Caragiale, Andronache Tuzluc din „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon, Nonacourt din „Pălăria” de Eugene Labiche sau Ivan Cuzmici Șpechin din „Revizorul” de N. V. Gogol. A scris piese și scenarii de teatru precum „Yorik”, „Marea călătorie”, „Operațiunea Sana”, „Dimineți însorite”, „Camuflajul” și „Camillus”. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în 1993.
Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, Iqool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei, Revista de cultură Familia.
Participarea la evenimente este liberă, iar accesul se face cu prezentarea certificatului verde şi numai în baza unei rezervări la adresa programe@mnlr.ro sau la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).
Filmare și montaj: Alex Ursu
Credit foto: Dan Vatamaniuc