De bine, de rău. Istorii literare | Cosmin Ciotloș despre Anton Pann

În urmă cu exact 166 de ani, la 2 noiembrie 1854, se stingea scriitorul, editorul, culegătorul de folclor, compozitorul și profesorul de muzică religioasă Anton Pann, reprezentat marcant al literaturii orientale în cultura română, creator de școală și unul dintre poeții pentru care Ion Barbu, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu împărtășeau o iubire de-a dreptul spirituală, iar un lucru mai puțin știut este că, în 1945, Lucian Blaga scrie o piesă de teatru având ca subiect o biografie inventată a lui Anton Pann. Preferința marilor moderniști pentru Anton Pann ne îndeamnă să îi citim opera și în altă cheie, nu doar eticist, iar criticul Cosmin Ciotloș ne propune să reconstituim imaginea concludentă a lui Pann, prin ochiul său de reporter.

Dincolo de puținătatea datelor biografice legate de viața lui Anton Pann, există mărturii ale epocii, desigur, nu toate creditabile, așa cum există și documente sau manuscrise literare care ne ajută să ne facem o idee despre cum arăta viața de zi cu zi a acestui om. Despre scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri, care vorbesc despre veselul Pann nelipsit din grădinile de vară ale Bucureștiului, sau despre scrisorile lui Anton Pann către George Ucenescu, discipolul său în materie de muzică bisericească, aflăm de la Cosmin Ciotloș, într-un material realizat la Casa Memorială „Anton Pann” (Strada Anton Pann 20), deschisă tot într-o zi de 2 noiembrie, în urmă cu doar doi ani. Un spațiu pe care, dacă nu l-ați vizitat încă, vi-l recomandăm cu căldură!