Glisează meniul stânga/dreapta
9 July 2017 — Evenimente
În săptămâna 10 – 16 iulie 2017, Muzeul Național al Literaturii Române organizează lecturi publice, conferințe de teoria literaturii, aniversări, spectacole de teatru și proiecții de filme.
The access to all events organized by Bucharest City Hall through the National Museum of Romanian Literature is free.
Marți, 11 iulie, de la ora 19.00, aveți șansa s-o ascultați pe Ioana Nicolae în cadrul edițiilor dedicate Întâlnirilor cu prozatoare contemporanede la MNLR. Proiectul face parte dintr-o campanie amplă a Romanian Literature Now.
Ioana Nicolae a debutat editorial cu volumul de versuri Poză retușată (Editura Cartea Românească, 2000), iar mai apoi a publicat volumele Nordul (Editura Paralela 45, 2002, nominalizat pentru Premiul ASPRO), Credinţa (Editura Paralela 45, 2003, nominalizat la Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Cerul din burtă (Editura Paralela 45, 2005), Cenotaf (Editura Paralela 45, 2006), Aventurile lui Arik(Editura Corint Junior, 2008), O pasăre pe sârmă (Polirom, 2008). A fost invitată la festivaluri internaţionale de poezie în Slovenia şi Italia, a susţinut lecturi publice la Literaturhaus Stuttgart şi în cadrul Târgului de carte din Leipzig. Participă la proiectul de promovare a literaturii europene Metropoezia, derulat la Varşovia în 2008. Selecţii din poeziile autoarei au apărut în antologii din Franţa, Anglia, Canada, Bulgaria, Austria şi Suedia.
Tot marți, de la ora 19.30, continuă proiectul cultural Marți în ALBnegru , la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, cu spectacolul Trei dinți din față de Marin Sorescu, o improvizație semnată de actrița Ioana Crăciunescu.
Ioana Crăciunescu este actriţă de teatru şi cinema, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER. A jucat pe scenele marilor teatre pariziene şi trăieşte străbătând drumurile lumii.
Miercuri, ora 18.00, la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, vă invităm să participați la conferința Posteritatea criticii văzută în termeni cibernetici, susținută de Henry Sussman, unul dintre cei mai faimoși teoreticieni literari ai lumii actuale. Conferința va fi urmată de un dialog la care teoreticianul va participa alături de m.c. AR prof. Mircea Martin și prof. Caius Dobrescu.
Din 1975, de la începutul carierei sale academice în Științe Umaniste la Universitatea Johns Hopkins, când a avut șansa de a se alătura unuia dintre primele grupuri de close reading și deconstructivism din America de Nord, Henry Sussman și-a axat scrierile și activitatea de predare pe o constelație de teme interconectate, de durată: teorie critică, psihanaliză, studii moderniste și postmoderniste și, cel mai recent, teorie sistemică. A ținut și un seminar despre epoca romantică, metamorfozat în Systems and their Theory, o trecere în revistă a diferite arhitecturi sistemice și a „soartei lor” în era computerelor și în mass media. Dintre cărțile sale, The Hegelian Aftermath (1981), Afterimages of Modernity(1989) și The Aesthetic Contract (1997) s-au dovedit a fi în esență studii de perioadă, deși la un extins nivel arheologic. O altă parte a scrierilor publicate de Henry Sussman, puternic influențate de Benjamin și Școala de la Frankfurt, a urmărit impactul istoriei și culturii cărții asupra tehnologiei și zonei media, în sens larg. Printre aceste cărți se numără: The Task of the Critic (2005), Around the Book (2011), and Playful Intelligence: Digitizing Tradition (2014). În special acestea din urmă sunt relevante pentru conferința pe care Henry Sussman are deosebita plăcere de a o susține în fața studenților și a colegilor din România. În prezent este profesor în cadrul Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice de la Universitatea Yale. A fost pentru mulți ani șef de catedră și decan, precum și profesor de Literatură Comparată la Universitatea Buffalo. De asemenea, a predat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Universitatea Rutgers și Universitatea din Trento.
Întrucât 13 este o zi norocoasă pentru artiștii muzicii folk, joi, de la ora 20.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române, Strada Nicolae Crețulescu 8, Mircea Vintilă vă așteaptă la un concert pentru spirite libere, așa cum este perceput folk-ul.
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. A compus cântece pe versuri de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul Bucureștiului de odinioară. În 199,2 fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri, desfășurând o prestigioasă activitate discografică și de turneu în țară și străinătate.
La sfârşit de săptămână, vă invităm la un remember dedicat scriitorului Tudor Arghezi, la 50 de ani de la moartea acestuia. Joi, de la ora 13.00, la sediul din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, va avea loc prezentarea volumelor XI-XII – Tudor Arghezi – Proză , apărute în Colecția Opere fundamentale, editate de Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Muzeul Național al Literaturii Române. Prezentarea va fi însoţită de o dezbatere la care vor participa acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, Ioan Simuț, Paul Cernat, Lucian Chișu și George Mihăiță. Amfitrion: Ioan Cristescu.
Vineri, 14 iulie, de la ora 10.00, inițiem la sediul MNLR din Nicolae Crețulescu 8 o serie de evenimente axate pe implicarea comunității în identificarea de alternative creative și eco-sustenabile printr-un atelier de reciclare creativă pentru copii. Iulie fără plastic se înscrie în proiectul australian Plastic Free July, menit să atragă atenția asupra consumului excesiv de plastic și asupra efectelor acestuia în natură prin organizarea de instalații interactive, ateliere ecologice și dezbateri.
Sâmbătă, 15 iulie, de la ora 11.00, Vasile Ernu invită copiii la un atelier de lectură și desen alături de scriitoarea Vivi Gherghe şi ilustratoarea Tuan Nini. Întâlnirea are ca pretext volumul Eu n-am furiș. Dialoguri marioneze, o carte auto-biografică, structurată pe o alternanță de unghiuri de vedere, cu puntea între prezent (care inspiră) și trecut, nuanțând astfel discrepanțele între generații. O carte scrisă cu mult umor, replici foarte bine construite, personaje memorabile. Remarcabilă este pendularea între viziunea asupra spațiului exterior și viziunea interioară a copilului care încearcă să-și rezolve singur dilemele.
Muzeul Național al Literaturii Române continuă seria Scriitori contemporani la muzeu , inaugurată la începutul lunii mai, cu cea de-a 11-a întâlnire: V. Leac – Muzeograf de o zi. Sâmbătă, 15 iulie, timp de 4 ore, în intervalul orar 13.00 – 17.00, V. Leac devine muzeograful expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Turul ghidat propus de autor va începe la ora 13.00 și vă va purta printre amintirile literaturii apropiate lui și prezente în expoziția de bază a Muzeului nostru.
V. Leac trăiește și lucrează în Arad și București. A publicat mai multe cărţi de poezie: Seymour: sonată pentru cornet de hârtie, Ed. Vinea (2005, 2006, 2013); Dicționar de vise, Ed. Cartea Românească, 2006; Lucian – un experiment – CDPL, 2009; Toți sunt îngrijorați, Ed. TracusArte – colecția NEO – 2010, 2015; Unchiul este încântat, Ed. Charmides, 2013. Membru fondator al grupării literare Celebrul animal şi al revistei Ca şi Cum. În 2012, împreună cu Bianca Băilă, înființează la Timișoara MOI; coautor al evenimentelor așteptarea are ceva în comun cu gulerul ridicat al hainei cu care mergi la întâlnire și al ce poți vedea pînă unde ajungi. Participă în cadrul platformei Spații în așteptare – 2013 cu proiectul Cuptorul din fabrica de zahăr. Curator al evenimentului W.A.D. Arad 2014. Filme: 2014 – The Village Drones (l); 2015 – The Village Drones (ll); 2016 – Trasee descriptive cu intrus.