Glisează meniul stânga/dreapta
2 October 2022 — Evenimente
La Gala UCIN de anul acesta, 26 septembrie, unul dintre momentele emoționante a fost decernarea Premiului Academic UCIN (in memoriam) actorului Geo Barton. Pe scenă a urcat fiica acestuia, Anita Barton. Am invitat-o la „Poezie și creație” pentru a vorbi atât despre poezia ființei celui care i-a fost tată, cât și despre creațiile acestuia din teatru și film.
Geo Barton s-a născut la 25 martie 1912, la Piatra Neamț și a murit la 10 iunie 1982, în București. A absolvit Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică în 1941, clasa Victor Ion Popa. Un lucru puțin cunoscut este faptul că a studiat Canto cu soprana Maria Snejina și a debutat pe scena Teatrului de revistă „Constantin Tănase” cu spectacolul „Bal la Savoy”, alături de Colea Răutu, Oszkár Dénes și Rózsi Bársony. În anul 1953 s-a stabilit la Teatrul Național București, teatru în care a avut parteneri de excepție precum Draga Olteanu Matei, Tamara Buciuceanu Botez, Carmen Stănescu, Ion Finteșteanu, Gheorghe Cozorici, Florin Piersic, Traian Stănescu.
A debutat în cinematografie în 1949, în filmul „Răsună Valea”, dar „Moara cu Noroc”, în regia Victor Iliu, avea să-i aducă celebritatea cu rolul lui Lică Sămădăul. În 1982, ultimul său rol a fost Papașa, din filmul „Secvențe” al lui Alexandru Tatos. A fost distins cu titlul de Artist Emerit în anul 1962, cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967, anul în care s-a născut și Anita Barton, fiica sa) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” și laureat al Premiului de Stat.
Fundația Geo Barton și-a început activitatea în decembrie 2015 și a apărut datorită dragostei pe care Anita Barton i-o poartă tatălui ei, dar și respectului pentru valorile teatrului românesc. Pe lângă păstrarea memoriei actorului Geo Barton, fundația promovează teatrul de calitate, în care vulgaritatea și violența nu au ce căuta, susține repertoriul clasic românesc și universal.
Filmare: Gryg Stoica
Montaj: Alex Ursu
Credit foto: Dan Vatamaniuc
Proiect coordonat și realizat de Loreta Popa