Sesiune omagială „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea”

Academia Română și Muzeul Național al Literaturii Române organizează sesiunea omagială „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” la data de 18 mai 2026, ora 11.00, în Aula Academiei Române. Se împlinesc 15 ani de la beatificare și 25 de ani de la alegerea ca membru de onoare al Academiei Române.

Ioan Paul al II-lea, născut Karol Józef Wojtyła (n. 18 mai 1920, Wadowice, Polonia – d. 2 aprilie 2005, Vatican) a fost al 264-lea Papă al Bisericii Catolice și Episcop al Romei din 16 octombrie 1978 până la moartea sa. A fost primul papă de altă origine decât cea italiană după Adrian al VI-lea, adică din 1522. Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 – aprilie 2005) este considerat al treilea ca durată din istoria Bisericii Catolice, după cel al Sfântului Petru (estimat între 34 și 37 ani) și a lui Pius al IX-lea (31 ani).

Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea este o prezență semnificativă în spațiul românesc. Sanctitatea Sa a sprijinit inaugurarea, în celebra Aulă Sixtină, la 19 ianuarie 1996, a expoziției „Monumenta Romaniae Vaticana” (Mărturii Românești din Vatican), expoziție îngrijită de către profesorul Ion Dumitriu-Snagov, prilej de readucere în memorie a celor două milenii de creștinism românesc.

În zilele de 7, 8 și 9 mai 1999 Sanctitatea Sa s-a aflat în România, unde s-a întâlnit cu personalități ale Bisericii Ortodoxe. La Liturghia Pontificală celebrată în Catedrala „Sfântul Iosif” din București l-a îmbrățișat cu emoție pe cardinalul Alexandru Todea, suferind și imobilizat într un scaun rulant. În octombrie 2002 a avut loc calda primire, la Vatican, a Patriarhului Teoctist. Încă din timpul vieții (în 2001), Papa Ioan Paul al II-lea a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Încă din timpul vieții, în anul 2001, Papa Ioan Paul al II-lea a fost ales membru de onoare al Academiei Române. La 19 mai 2011, a fost sfințit, în Popești Leordeni (jud. Ilfov), un monument dedicat Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea, amplasat într-o piațetă ce-i va purta numele. Ansamblul statuar îl reprezintă pe Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea alături de statuia Sfintei Fecioare Maria de la Fatima.

Monumentul a fost sfințit de Excelența Sa Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, împreună cu Eminența Sa Stanisław Dziwisz, Cardinal de Cracovia și timp de patruzeci de ani secretar particular al Fericitului Papă. O piațetă din Suceava îi poartă, de asemenea, numele. Aceasta a fost amenajată în fața Bisericii romano-catolice „Sfântul Ioan Nepomuk” situată în Parcul „Profesor Ioan Nemeș”, în centrul orașului Suceava.

La 17 mai 2009, la Suceava, a fost dezvelită și sfințită o statuie a Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea, amplasată în piațeta care-i poartă numele, situată în centrul orașului. O altă statuie a Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea a fost dezvelită la 15 august 2010 în piața ce-i poartă numele din localitatea Cacica (comuna Cacica, județul Suceava), piatra de temelie a monumentului fiind sfințită la 15 august 2007 de către Episcopul romano-catolic Petru Gherghel. La 1 august 2011, în București, a fost dezvelit și sfințit un bust al Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea. Monumentul se află în apropierea sediului Nunțiaturii Apostolice din București, în Piața Constantin Stahi, la intersecția dintre strada Constantin Stahi și Bulevardul Schitu Măgureanu. Sculptura, realizată în bronz, este opera sculptorului sloven de origine bosniacă Mirsad Begie, considerat unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști din Slovenia.

La 21 mai 2011, Cardinalul Stanislw Dziwisz, fostul secretar al Papei Ioan Paul al II-lea, împreună cu Episcopul diecezei de Iași, Excelența Sa Monseniorul Petru Gherghel și Episcopul auxiliar, Excelența Sa Monseniorul Aurel Percă, au sfințit o biserică închinată Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, la Poiana Micului, județul Suceava (www.poianamicului.ro), o mică localitate în care de 175 de ani trăiește o comunitate de etnici polonezi. Aceasta este, deocamdată, singura biserică din România dedicată Sfântului Papă polonez și a treia din lume închinată Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea (primele două au fost sfințite în Polonia, la 1 mai 2011 si la 14 mai 2011).

Din discursul rostit la sosirea în România, în mai 1999, reținem câteva accente memorabile. Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat bucuria profundă de a păși pe pământ românesc, mărturisind că această vizită reprezintă împlinirea unei dorințe mai vechi. El a evocat identitatea României ca punte între Orient și Occident și ca spațiu binecuvântat, numit în tradiție „Grădina Maicii Domnului”: „Cu mare bucurie sosesc astăzi în România, națiune mult dragă mie, și pe care de multă vreme doream să o vizitez. Cu profundă emoție i-am sărutat pământul, recunoscător înainte de toate lui Dumnezeu cel atotputernic, care, în prevăzătoarea sa bunăvoință, mi-a hărăzit să văd realizat acest gând. (…) Românie, țară punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa centrală și cea orientală, Românie, pe care tradiția o numește cu frumosul titlu de «Grădina Maicii Domnului», vin la tine în numele lui Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, și al Preasfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ți viitorul mai departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Christos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm și curaj. Vei fi națiune prosperă, pământ roditor de bine, popor solidar și făcător de pace. Dumnezeu să te ocrotească și să te binecuvânteze mereu!”

Alocuțiuni:
Acad. Marius Andruh, președinte al Academiei Române
Acad. Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academie Române
E.S. Monseniorul Giampiero Gloder, Nunţiu Apostolic în România și Republica Moldova
IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit de București, membru de onoare al Academiei Române
PS Mihai Frățilă, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti
Acad. Mircea Martin
În program: Lansarea volumului „Țărmurile liniștii” de Karol Woytila/ Ioan Paul al II-lea
Traducere de Vasile Moga, selecție și note de Constantin Geambașu
Invitată: soprana Arlinda Morava
Moderator: prof. univ. dr. Ioan Cristescu.