Glisează meniul stânga/dreapta
17 April 2026 — Evenimente
Academia Română, Mănăstirea Putna, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu” vă invită marți, 5 mai 2026, de la ora 11.00, în Aula Academiei Române, Calea Victoriei 125, la un simpozion dedicat personalității remarcabile a culturii române, Zoe Dumitrescu-Bușulenga – critic și istoric literar, eseist, profesor universitar și membru marcant al Academiei Române.
Evenimentul își propune să aducă în atenția publicului contribuția excepțională a acesteia la dezvoltarea studiilor umaniste din România, precum și complexitatea unei biografii intelectuale și spirituale deopotrivă.
Programul simpozionului reunește personalități ale vieții academice, culturale și religioase:
Evenimentul va include și proiecția filmului documentar „Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cununa devenirii”, realizat de Cristina Chirvasie.
Moderatorul simpozionului este prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920–2006) a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii române din secolul al XX-lea. Critic și istoric literar de anvergură, autoare a unor lucrări fundamentale despre Renaștere, umanism și literatura universală, ea s-a remarcat printr-o viziune interdisciplinară și o deschidere constantă către dialogul cultural european.
A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, formând generații întregi de studenți și contribuind decisiv la consolidarea studiilor de literatură comparată în România. Activitatea sa academică s-a concretizat în volume de referință dedicate unor mari autori precum Shakespeare, Dante sau Eminescu, precum și în studii consacrate culturii europene.
Membru titular al Academiei Române, Zoe Dumitrescu-Bușulenga a avut un rol esențial în viața intelectuală românească, fiind apreciată pentru rigoarea cercetării, erudiția vastă și capacitatea de sinteză.
În ultimii ani ai vieții, s-a retras la Mănăstirea Putna, unde a primit numele monahal Benedicta, marcând o dimensiune spirituală profundă a destinului său.
Moștenirea sa culturală rămâne una de referință pentru studiile umaniste din România, fiind un reper de echilibru între tradiție, modernitate și spiritualitate.